Cât timp ar trebui alocat temelor pentru acasă?

Articol de: Teodora Tudosie

Opt ore programul obișnuit de lucru al adulților, opt ore pe zi dedicate școlii pentru copii. Așa definește Mircea Dumitru, Ministrul Educației, situația ideală în educația românească. Acesta a făcut public ordinul care stabilește că timpul acordat de către elevi temelor pentru acasă nu trebuie să depășească două ore și susține că cele cinci-șase ore petrecute la școală, la care se adaugă cele două ore de teme, sunt suficiente pentru educația tinerilor din România.

copil-teme

Continue reading

Advertisements

Oamenii în pijamale

Articol de: Alexandra Țipțer

La ora actuală, 80% din spitalele din România ar trebui să fie închise. Nu doar din cauză că funcționează în clădiri cu risc seismic sau că medicii nu sunt niciodată suficienți, nu doar din cauză că aparaturile din țara noastră nu sunt moderne, iar în camerele pentru pacienți totul este șubred. Nu doar din cauza că insectele umblă în plimbare pe holuri, iar pereții sunt murdari de amprentele celor care se sprijină de ei. Ci pentru că oamenii au început să fie îngroziți, să creadă că mai degrabă sunt uciși decât vindecați într-un loc ca acela. Mai ales cu noua modă a bacteriilor.

spital

Continue reading

Creativi de dimineață

Articol de: Teodora Tudosie

Vineri dimineața oamenii și-au băut cafeaua și au luat micul dejun la Institului Francez, pe Bulevardul Dacia. După ce deschizi ușa grea, care scârțâie, de la intrare, ajungi într-o sală destul de încăpătoare, aproape plină ochi cu oameni care s-au trezit devreme. Coada de la cafea ajunge aproape la ușa de la intrare dar mulți se aventurează și în partea opusă a camerei, lângă o masă lungă, aproape pe toată lungimea peretelui, plină de platouri cu mâncare.

14889904_1035721849873817_9203313267644662526_o

Continue reading

Chin și aglomerație

Articol de: Dora Ungureanu

Chin și aglomerație. Cam asta îndură buzoienii, în cursul unei zile geroase de mijloc de ianuarie, pe holurile Camerei de Gardă a municipiului Buzău. Zeci de oameni cu diferite boli, afecțiuni, alții chiar și cu gripe specifice anotimpului, stau de ore întregi pe holurile Spitalului Județean de Urgență Buzău (UPU).

De cum pașești pragul spitalului, holul se transformă instantaneu într-o baltă . Spun asta, deoarece nimeni nu șterge urmele de zăpadă topită și tranformată ulterior în apă, adusă pe încălțămintea bolnavilor care au pășit la ’’Urgențe’’.

16111676_1151290734983674_77253605_n

Continue reading

Lăcrămioara Loghin: „Generația Y este mai puțin autistă decât se presupune”

Articol de: Teodora Tudosie

Generației Y i se atribuie în ziua de azi numeroase stereotipuri, iar celelalte generații au o mulțime de prejudecăți legate de tinerii care o reprezintă. Pentru o înțelegere mai bună a acestei generații, am rugat-o pe Lăcrămioara Loghin, Managing Director EXACT, Cercetare și Consultanță, să ne explice mai multe

1.De unde vine numele acesta de Generație Y?

Numele acestea sunt etichete puse world-wide, nu este o etichetă pe care am pus-o noi, în România. Știm cu toții de aceste etichete, de la generația Baby Boomers, Generația X, Y, Z și atunci am preluat aceste etichete din afară. Cu toții ne întrebăm acum care e eticheta care se va pune următoarei generații, și mă refer la generația care vine după generația Z, generația Z fiind 11-18 ani. Și ne întrebăm care va fi următoarea literă folosită. Am înțeles că s-ar putea numi generația Alpha. De aici. E o terminologie folosită internațional, de psihologi, sociologi, specialiști care monitorizează și care cumva identifică trenduri în generațiile astea.

2.Li se mai spune și millennials, nu?

Millennials, da. Nouă, în România ne place să le spunem milenari. Generația Millennials, Generația Y, este același lucru, generația 18-35 de ani.

3.Am văzut mai multe variante privind anii între care s-au născut cei din această generație. Care sunt de fapt?

Păi, să calculăm.

4.Deci acum au între 18 și 35 de ani?

Da, asta e vârsta, 18-35 de ani, deci sunt din 1980, cam așa vine, până prin 2000. De atunci începe generația Z.

foto-lacramioara-loghin_1

Continue reading

Georgeta Lupu:„Copilul să se nască sănătos , iar ea să fie o mamică fericită.”

Articol de: Dora Ungureanu

Pentru a afla cât mai multe detalii despre nașterile premature, am ales să vorbesc cu un doctor ginecolog DR.LUPU GEORGETA care este în măsură să-mi răspundă întrebărilor mele. Prin acest interviu, sper să vin în ajutorul mamicilor sau viitoarelor mămici care poate, și-au pus de-a lungul timpului una din aceste întrebări de mai jos, însă nimeni nu le-a răspuns. Nașterile premature sunt acum discutate la nivel național, făcându-se chiar și Conferințe de Obstretica și Ginecologie în fiecare oraș din țară, ultima fiind în București unde am participat și eu.

1. Care sunt cauzele nașterilor premature?

Cauzele unei nașteri premature pot fi multiple. Spre exemplu poate fi o problemă fizică a mamei, malformația, ori infecții ale mamei sau mai pot fi probleme ale placentei sau afecțiuni ale uterului sau a colului uterin. Aceste cauze ale nașterii premature diferă de la mamă la mamă dar și munca și oboseala sunt deci, o cauza de prematuritate a bebelușului.

2. Care sunt factorii de risc pentru nașterile premature?

Pentru nașterea premature avem atât condiții cronice ale mamei și fătului, cât și condiții acute.Spre exemplu la mamă, vârstă foarte tânără, sub 20 de ani( ofteaza, semn ca nu o încântă prea mult ideea) sau avansată, peste 35 de ani, obezitate sau greutate redusă, o naștere premature anterioară sau boli în sarcină precum infecții sau hipertensiune.

3. Ce diferență există într-o naștere normală și o naștere prematură?

Sunt diferențe, deoarece o naștere normală durează de la 37 până la 42 de săptămâni, calculate din prima zi a ultimei menstruații, iar o naștere prematură durează mai puțin de 37 de săptămâni.

15996103_1151180054994742_595137230_n

Continue reading