Chin și aglomerație

Articol de: Dora Ungureanu

Chin și aglomerație. Cam asta îndură buzoienii, în cursul unei zile geroase de mijloc de ianuarie, pe holurile Camerei de Gardă a municipiului Buzău. Zeci de oameni cu diferite boli, afecțiuni, alții chiar și cu gripe specifice anotimpului, stau de ore întregi pe holurile Spitalului Județean de Urgență Buzău (UPU).

De cum pașești pragul spitalului, holul se transformă instantaneu într-o baltă . Spun asta, deoarece nimeni nu șterge urmele de zăpadă topită și tranformată ulterior în apă, adusă pe încălțămintea bolnavilor care au pășit la ’’Urgențe’’.

16111676_1151290734983674_77253605_n

Scaunele par a fi prea puțin pentru numărul mare de pacienți , drept dovadă majoritatea stând și în picioare. De cum deschizi ușa Camerei de Gardă trebuie să te obișnuiești și cu mirosul specific unui spital, parcă uneori transformat în unul plăcut atunci când o doamnă doctor sau o asistentă  îți trece prin față și îți satisface simțul olfactiv cu dâra de parfum pe care o lasă în urma ei.

Extrem de zgribuliți, oamenii se prezintă la Camera de Gardă a Spitalului Județean Buzău chiar și cu probleme cum ar fi: accidentarea pe gheață, gripe, afecțiuni respiratorii sau alte boli mai grave. Nimeni nu-i bagă în seamă decât după câteva ore bune de așteptare.

Se pare că în primele zile ale anului numărul pacienților ajunși la spital a fost mult mai mare comparativ cu alți ani, cu cele mai multe probleme din cauza gerului, fiind cei mici.

Din spusele unei asistente începutul de an a fost extrem de aglomerat, astfel încât la medicină internă s-au prezentat aproape 100 de pacienți doar pe tura acesteia, unii cu afecțiuni respiratorii, alții cu pneumonii destul de grave.

La prima vedere numărul pacienților crește, deoarece temperaturile extrem de scăzute își pun amprenta atât pe adulți, cât și pe copii.

Câteva zeci de minute am stat în picioare pentru a observa tot ’’ce mișcă’’ pe acolo, apoi am ochit un loc liber, deoarece doamna care îl ocupase, între timp a fost preluată de un medic pentru consult. Sincer, am stat puțin panicată, deoarece lumea acolo era bolnavă, iar gândul de a nu se transmite vreo gripa sau microb mă cam înspăimânta. Oricum, și dacă eram în calitate de pacient nimeni nu m-ar fi întrebat nimic cateva zeci de minute.

Un lucru e cert! Numărul medicilor scade, ceea ce e dramatic. În sala de așteptare erau aproximativ 30-35 persoane, iar medicii erau doar….2!

În stânga mea o doamnă, de înălțime medie, cu niște ochi extrem de albaștrii și pătrunzători, cu o căciulă de blană și cu o haină, evident tot din blană naturală și cu un ruj roșu la purtător își ținea strâns fiica de mână aflată în stânga ei pe scaun, ce acuza dureri grave de stomac.

Doamna părea o femeie educată, întreținută și foarte diplomată, însă s-a dovedit a nu fi așa. La un moment dat își pierde răbdarea, începe a-și freca mâinile , se leagănă pe scaun, vorbește la telefon agitată,având pe alocuri și câteva clipe de bâlbâială. Se făcea văzută de toată lumea, însă de medici nu. Erau preocupați cu alți pacienți sau cu acele cazuri urgente care veneau unul după altul aduse de salvare în urma telefonării oamenilor la numărul de urgență 112.

Pentru moment se liniștise , își strângea fiica în brațe, încurajând-o ca totul o să fie bine. Tânăra era copleșită de dureri, iar ochii îi erau umeziți. Am încercat să prind câte ceva din conversația celor doua:

Mama: – Sunt aproape 2 ore de când am venit!

Fiica:- Da, mi- e foarte rău ( voce tremurată)

Mama:- Încă puțin, o să fie bine, o să intrăm imediat în cabinet.

Fiica:- Sper!

Mama:- O să îți dea un tratament, mergem la farmacia de la ieșirea din spital, îl luăm și apoi mergem acasă.

Fiica:-Dar, nu vreau să-mi facă vreo injecție! (dădea să plângă)

Mama:- Dacă e nevoie pentru sănătate, faci! (autoritară)

După aproximativ 20 de minute fata a intrat în cabinetul medicului de gardă împreună cu mama ei.

Între timp alți pacienți veneau acuzând diverse dureri, în timp ce alții plecau nemaiputând să aștepte!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s