Oamenii în pijamale

Articol de: Alexandra Țipțer

La ora actuală, 80% din spitalele din România ar trebui să fie închise. Nu doar din cauză că funcționează în clădiri cu risc seismic sau că medicii nu sunt niciodată suficienți, nu doar din cauză că aparaturile din țara noastră nu sunt moderne, iar în camerele pentru pacienți totul este șubred. Nu doar din cauza că insectele umblă în plimbare pe holuri, iar pereții sunt murdari de amprentele celor care se sprijină de ei. Ci pentru că oamenii au început să fie îngroziți, să creadă că mai degrabă sunt uciși decât vindecați într-un loc ca acela. Mai ales cu noua modă a bacteriilor.

spital

Pacienții așteaptă să fie tratați de doctori care preferă să plece și să-i vindece pe alții. Doar în spitalul Marie Curie din capitală, numărul paciențiilor crește considerabil, dar în unele weekend-uri este un singur medic care stă de gardă și consultă până la 400 de copii. Studenții preferă să profeseze afară, pentru că nu mai văd speranță în spitalele din România. Sunt ani de studiu, sunt sute de examene, sunt mii de pagini citite și cuvinte îngroșate cu markerul verde. Sunt poate bani investiți. Facultatea de Medicină de la noi din țară este poate una dintre cele mai grele și serioase în ceea ce privește materia studiată.

Însă spitalele și camerele de urgențe nu sunt suficient de dotate și de echipate întrucât să poată face față acestor pregătiri. Medicii buni pleacă pentru a-și găsi locul și pentru a se bucura de ceea ce le place să facă cel mai mult. Rămân cei a căror pregătire, să spun așa, nu a fost întocmai așteptărilor și s-ar putea să-ți taie un picior când tu ai doar o simplă durere de stomac. Am ajuns în punctul în care nimeni nu mai are încredere în sistemul de sănătate din România, dar pacienții rămân întinși pe paturile de spital, suportând mirosul de spirt și dezinfectant abia desfăcut.

La ora actuală în capitală sunt doar 19 spitale încadrate în gradul I de performanță. În restul țării se găsește o singură astfel de instituție, în orașe ca Timișoara, Cluj, Târgu Mureș, Iași și Constanța. Pe de altă parte, numărul de spitale care nu dispun de normele de igienă și siguranță sunt tot în creștere și depășesc procentele de 50%.

Soluții există mereu, promisiuni la fel, însă puțini sunt norocoșii care cei au posibilități și își permit un tratament sau o operație într-un spital privat din străinătate. Puține sunt femeile care pot să nască într-o clinică dotată și modernizată. În Viena spre exemplu, lucrurile sunt strict organizate. Personalul spitalului se ocupă de cum ajungi de fișa ta medicală și te ajută să găsești locul unde vei fi consultat. Locul este curat, iar fiecare pacient are salonul propriu, care încearcă să pară ca o cameră cât mai familiară, pentru nu a induce frica de spital. Analizele și controalele inițiale, sunt făcute în privat, într-un salon propriu.

În România, situația stă altfel. Pacientul trebuie să meargă singur să-și depună fișa medicală, fără ajutorul unei asistente personale. Apoi trebuie să aștepte rândul, lângă ceilalți pacienți, cu probleme mult mai grave. Nu există saloane individuale, totul este la comun. Medicii nu sunt suficienți niciodată, iar consultațiile se fac de la un pacient la altul, uneori fără a se ține cont de ordinea intrării sau urgențelor.

Cu toate astea, încă se așteaptă schimbări. De ani buni.

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s